Letopisețul Ungariei.

Trei valuri se plimbau pe sub cioara bleaga de langa Basescu. Niciodata nu a fost atat de verde, indeajuns de mirific pentru a sublima etherul acestei tastaturi!

Ploaia incepu sa cante la Mandolina un monitor triunghic, dar cercurile de apostroafe s-au umplut de stejari si de lebede. Nu as fi crezut ca Pepsi merge atat de repede pe bicicleta, pana cand s-a oprit ploaia dintre cotetele porcilor. Jale, jale ne umple paharele de castron, irelevant mananca guvizii in acest teleportor samaritean!

Insa ariciul nu s-a lasat; berea nu s-a ingropat in abisul tacerii! In Art Cafe am plonjat cu strutii, pana cand gletul s-a uscat in pod. Frigiderele danseaza pe pereti, insa noi suntem multumiti! Pentru ca stim ca este ultima noastra sansa de a pedala la umbrela viitorului.

Entropia s-a facut tot mai verde, deoarece s-a departat de o entitate spirituala Roz din jurul grajdului nostru. Lacrimile crapa cartoanele electronice din anusul universului, insa speranta nu este pierduta… pentru ca unitatea de masura a paparadei este Venusul.

Holy shitting penguinz, y’all!