Category muzica

Lume, lume! Se caută oameni care vor să vină la OST Fest, între 6 și 8 August, în Bușteni. Cică trupele or să fie ăstea:

Vineri 6 August

Shesdead
Negative Core
Kistvaen
Concept Insomnia
Funebre
Hyperborea
Negura Bunget

Sambata 7 August

Inopia
Tiarra
Abigail
Omega Lithium
Einsheilig
Ava Inferi
Ashes You Leave

Duminica 8 August

Bucium
Bucovina
Gwydion
Northland

Și din zvoane, pe Duminică se mai confirmă încă vreo 3.

Ne vedem pe acolo, aștept cu nerăbdare! AVA INFERI!! 😀

De câtva timp, am început să fac un lucru ciudat: În zilele în care ascult o melodie în draci, sau na, pur și simplu simt că acea melodie este reprezentativă pentru acea zi (în sensul ca e mood-ul corect, etc), am decis să notez melodia pe o listă.

Am început de mult timp, deși foarte mult timp am luat pauze, sau chiar multe zile nu ieșea nici o melodie în evidență. Am decis că, după atât timp, să postez această listă aici, cea de până acum cel puțin – și să analizez un pic rezultatele acestui experiment.

Ce pot observa din această listă? Culmea că multe din melodii nu le-aș numi printre preferate (deși totuși, majoritatea preferatelor sunt). Foarte rar se repetă, din ce observ. Deși poate dacă o melodie mă ținea o săptămână nu aș fi scris-o chiar zilnic. Oricum, efectul este ciudat, mă uit pe listă și îmi dau seama că nu aș fi crezut că unele melodii ar putea ajunge pe așa gen de listă…

Oricum, ca produs final, a ieșit o compilație destul de interesantă de muzică bună… Majoritatea melodiilor merită încercate! 

Unde e? Unde? S-a pierdut prin zare?

…inspiratia. N-am mai scris o melodie de mult.

Deci, iaca iat-o veste bună, mai bună decât pita caldă a lu’ mă-ta (dacă face).

Versurile acestei melodii sunt, evident, acestea:

Enjoy in câteva zile.

No, bre, mă gândeam să scriu ceva despre karaoke-urile la care am fost în ultimu’ timp. Practic, în Sibiu am fost în vreo 3 locuri cu karaoke (să și stau, că ăla în Jurnal cafe nu se pune, era prea penal).  Ăstea or fost RnB, Cotton (ăla vechi) și Frigălz. Pardon, Free Eagles.

În RnB m-am obișnuit, că l-am frecventat x-trem de mult. În Cotton am mers cât timp a fost deschis, atmosferă mult mai destinsă decât în RnB, muzică mai bună, deși tipu` care ținea karaokele era un pic mai comercial — s-a ajustat rapid cu stilul.

Dar bă! Atât de fain o fost la karaoke în frigălz. Deși sincer, lista aia tipărită e cam jalnică, au melodii mai ok dacă cauți direct pe calculator. Dar cel mai fain e că e cea mai destinsă atmosferă. Acolo chiar mergi să cânți să te distrezi, și nu te aștepți ca în RnB la remarci de genu ‘Nu mai cânta de-ălea așa grele’. Bine, evident, e un bar de metale, da’ noh. Pentru mine, a fost cel mai fun karaoke la care am participat.

Aștept vinerea viitoare, să îi încânt pe ăștia de acolo cu PLOZI ÎN FLĂCĂRI!!!! Și acolo nu o să urle ăștia la mine că cânt My Dying Bride.

Sunt x-trem de bine dispus dimineața asta, ceea ce rar se întâmplă într-o dimineață.

p.s. asta e ultima postare pe Octombrie.

p.s.s. Linia dinainte a fost prima linie scrisă în această postare.

p.s.s.s. Mi-e foame.

p.s.s.s.s. Știu că e corect p.p.p.p.s nu p.s.s.s.s dar p.s.s.s.s.s e mai funny.

Eh, cu o zi înainte am fost la filarmonică, unde a fost interpretată simfonia a 9-a a lui Shostakovich (foarte inresant, de altfel). Acest lucru m-a făcut să îmi downloadez simfoniile lui, mai ales că știam că e foarte METAL, și mi-a recomandat Scârba ultimele lui simfonii.

Eh, am pus torrentul să ia… vreo 1 GB. Am plecat de acasă, și m-am întors peste 9 ore. În 9 ore, am upload-at vreo 4 GB din acel torrent – rație vreo 4… Nu m-aș fi gândit că se downloadează așa multă muzica clasică pe internet. Mai ales că de Shostakovich n-am auzit până mi-a pomenit de el Scârba.

Just wanted to say this. Noapte bună!

L.E. am gresit, e vorba de simfonia a 9a, nu a 10-a cum am scris initial.

Iar ascult ramștain în draci, probabil din cauza că a apărut albumul nou. În concluzie, am trecut la muzică cu alt fel de coaie zilele ăstea.

Acest post este un post inutil, scris din plictiseală. E așa o plictiseală încât nici măcar pinguinii nu stau prin zonă că își fac draci din cauza monotoniei.

Hohotele se desprind din țuica lor de suflet, însă mărgelele se scurg pe canal.

A, mi-am amintit. Mi-e foame, lene și nu am pâine. O combinație destul de proastă.

Mult-asteptatul album de la trupa Uruguayana Priest Of Shaorma va captiva orice fan invechit de-al trupei, si in acelasi timp va aduce acestei trupe un colectiv enorm de fani noi. Productia lui foarte clara, desi in acelasi timp ca din fundul ultimei grote, facute de producatorul roman Grigore Bolochietroiu, face albumul mult mai usor de ascultat si agreat decat albumele precedente.

Intro-ul de 3 minute incepe cu niste urlete distante, urmate de o gramada de onomatopee care te duc cu mintea la o hoarda de animale paroase, mici, care te alearga prin pesteri. Cand intra tobele, cu blast-beat-uri din greu, este imposibil sa nu simti ca ai nevoia sa sari pe geamul pesterii… a, de fapt este geamul de la apartament.

A doua melodie, A Snack With The Zookeeper, continua intro-ul in acelasi ritm brutal, peste care intra chitarele extrem de reusite compuse de chitaristul trupei, Zombie Pancakius. Complexitatea riffului intra in contrast cu urmatoarea parte, care te provoaca la a-ti imagina cum te plimbi prin o grota inconjurat de balene pe uscat.

De remarcat sunt vocile, solistul trupei facand un duet perfect cu gaina lui – o noua aditie in trupa pentru acest album. Versurile sunt in tema melodiei, preferatele mele din aceasta melodie sunt:

Hiding behind a wall of worms
The zombies trip and drown
In the river of Intestinal Eternity
Where the zookeeper bathes!

versuri perfect interpretate in duet, gaina nu ratand nici un cuvant.

Incet incet, ajungem la a treia melodie, care nu se remarca prea mult, decat prin monotonie. Priest Of Shaorma ne arata ca nici un chitarist nu are nevoei de mai mult de 2 note pentru a canta cel mai brutal metal posibil! Acompaniamentul de harpa si tulnic intra armonios pe la jumatatea melodiei, dar este prea scurt pentru a fi interesant.

A patra melodie e cea mai lunga melodie de pe album, si pe departe cea mai epica. Ajungand la peste 11 minute (cum rar o trupa din acest stil reuseste), melodia ne poarta prin o zona dezafectata, vazuta dintr-un autobuz cu geamurile sparte, care incepe sa fie infestat de zombies care arunca cu Shaorme dintre coaste. Spre sfarsit, melodia suna aproape ca o balada Death, prinzand perfect tristetea emanata de asa un peisaj apocaliptic.

A 5-a melodie este un interlude de tobe + bass + gaina, cotcodacelile sunt perfect ritmice si iti dau fiori pe sira spinarii. Niciodata nu o sa gasesti o gaina atat de pasionala in o trupa de death metal; este imposibil de descris, trebuie neaparat sa ascultati aceasta meolodie pentru a intelege.

Apoi urmeaza o melodie mai death/doom, intitulata Infernal Evening with the Butcher’s Wife, o melodie despre o poveste foarte trista. Pe la jumatatea melodiei, putem auzi niste lovituri de topor in pereti, si de acolo melodia incepe sa fie cu adevarat buna: 180 bpm este indeajuns pentru a multumi orice deather adevarat. Cele doua chitare in armonie imi amintesc de melodia Your Anus in Formol de pe albumul de debut al trupei, un pasaj extrem de melodic dar cu adevarat turbat. Finalul este ca un zid de beton; ideea de a termina brusc aceasta melodie este foarte binevenita, pentru ca o data ce te-ai obisnuit cu ritmii fiorosi ai melodiei, senzatia de liniste este extrem de dureroasa.

Aceasta durere este perfect continuata in urmatoarea melodie, An Axe for your Grandmother. Versurile povestesc despre ucidere, canibalism si despre constructia unui castel din organele ramase. Chitarele continua stilul brutal, si in aceasta melodie, din cand in cand, isi face gaina aparitia in anumite momente de pauza, dadnd startul urmatorului riff venit din topor!

Melodia a 8-a se numeste Babies Packed in 250g Bags, si incepe cu o scena foarte horror in care un calaret urmareste victimele sale. Apoi intra incet un solo pe pian, ducandu-ne in riff-ul memorabil al acestei piese, pe baza caruia este construita intreaga melodia (multe variatii, fiecare cu un sunet aparte – foarte bine lucrat). Este unul din cele mai interesante pasaje de chitara de pe acest album.

Urmeaza melodia a 9-a, care nu se poate lauda cu nimic nou fata de restul albumului; poate doar senzatia de goliciune pe care ti-o da corul de gaini care parca stiu ca vor fi decapitate.

Ultima melodie de pe acest album, exceptand outro-ul, este, din nou, una foarte bine gandita. Incepe cu un cor gregorian, dar foarte repede intrerupta de un wall of sound: tobe, chitare, bass si un death growl foarte agresiv. Aceasta melodie se evidentiaza prin contrastele intre pasale consecutive, cat prin vocile clean pe care rar le auzim pe acest album. Spre final, simtim ca am iesit din pesteri / pivnite, dar ca o hoarda de cai death-eri ne urmaresc, cu o groaznica sete de sange.

Membrii trupei au declarat intr-un interviu ca outro-ul a fost inregistrat la o ferma. Incepe cu un sunet de tractor care trece pe langa noi, si apoi incep niste clape care dau o tenta epica intregii melodii. Chitarele acompaniaza anumite onomatopee, facand niste armonii perfecte; este un mod foarte bun de a incheia acest album glorios.

A se remarca in intregul album claritatea, tehnica chitaristilor si conditia fizica a tobosarului. La fel de mult merit are si basistul trupei, care a facut lectii private de canto cu gaina de la voce (pe care el a denumit-o Agun’a’batatu, desi restul membrilor nu au fost multumiti). Un album excelent, si definitiv una din cele mai reusite release-uri de death metal din acest an.

Tracklist:
1. Shadows of the Sewer Worm
2. A Snack With The Zookeeper
3. Worms Up Your…
4. Ruins and Zombies
5. White in the Chickenhole
6. Infernal Evening With The Butcher’s Wife
7. An Axe For Your Grandmother
8. Babies Packed in 250g Bags
9. Endless Taste of the Beheaded
10. Your Present, a Chainsaw
11. Four-headed Monsters with Hatchets

Nota: 97 / 100
Reviewed by: thedarkdream

[da. Sunt doua titluri.]

Mai, meream eu azi pe strada inspre casa, si am observat… ceva care imi parea, sincer, destul de cunoscut. Latrau caini… In departare, asurzitorul sunet al javrelor din cartierul meu se reflecta… clar… spunand: “Woof! Woof! Woof! … Woof! Woof! Woof! … Woof! Woof! Woof! …”…

WTF? Am observat ca tot timpul latra de 3 ori si apoi fac pauza. Inseamna ca au un script fix. Cand trigger-ul de latrare se activeaza, fac exact aceeasi actiune: “Woof. Woof. Woof.” Adica latra de 3x.

Daca triggerul se activeaza intr-una, ies o gramada de siruri de 3 latraturi. E foarte scripted, ca aproape toata lumea pe care o vedem noi (desi nu o intelegem pe deplin).

Si cum ascultam sirul de latraturi scriptate, am inceput (ca orice om de-al muzicii) sa simt latraturile pe un anumit ritm. Si imi parea atat de cunoscut. Cred ca, in subconstient, am ascultat prea mult heavy metal (nu recunosteam melodii, doar ritmi – prea mult RnB => prea mult Man[elo]war… si asa, simteam acele trei latraturi… pe un ritm!!! (L-as baga in guitar pro… dar mi-e lene; mai bine il scriu aici, in pasi constanti:

Woof! (h) Woof (h) Woof (h) (snare) (h) Woof! (h) Woof (h) Woof /snare(rapid) (h) (snare) (h)…

Da, destul de simplu. H = hi-hat.

[cred ca e bun numarul de paranteze. Daca nu e bun, o sa corectez in un L.E.]

Concluzii: Da, cainii scriptati sunt foarte TRV METAL!!!

Ciudat. Am chef de melodii in genul asta (da, e geniala):

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=zLA3D9raIp8&hl=en&fs=1&]