Category endless confusion

Trei valuri se plimbau pe sub cioara bleaga de langa Basescu. Niciodata nu a fost atat de verde, indeajuns de mirific pentru a sublima etherul acestei tastaturi!

Ploaia incepu sa cante la Mandolina un monitor triunghic, dar cercurile de apostroafe s-au umplut de stejari si de lebede. Nu as fi crezut ca Pepsi merge atat de repede pe bicicleta, pana cand s-a oprit ploaia dintre cotetele porcilor. Jale, jale ne umple paharele de castron, irelevant mananca guvizii in acest teleportor samaritean!

Insa ariciul nu s-a lasat; berea nu s-a ingropat in abisul tacerii! In Art Cafe am plonjat cu strutii, pana cand gletul s-a uscat in pod. Frigiderele danseaza pe pereti, insa noi suntem multumiti! Pentru ca stim ca este ultima noastra sansa de a pedala la umbrela viitorului.

Entropia s-a facut tot mai verde, deoarece s-a departat de o entitate spirituala Roz din jurul grajdului nostru. Lacrimile crapa cartoanele electronice din anusul universului, insa speranta nu este pierduta… pentru ca unitatea de masura a paparadei este Venusul.

Holy shitting penguinz, y’all!

Să vedem. Seara asta mi-am propus că mai compun ceva pentru Onionhead – pare o seară bună pentru așa ceva, și în această comoditate ce reiese din statu’ cu laptopu’ în pat, pare ideală situația.

Și acum am o dilemă: Să încerc să scriu la melodia cu Fluturași, sau să văd dacă îmi iese aia cu integrale?

That is the question.

Unde e? Unde? S-a pierdut prin zare?

…inspiratia. N-am mai scris o melodie de mult.

Trei valuri se plimbau pe sub cioara bleaga de langa Basescu. Niciodata nu a fost atat de verde, indeajuns de mirific pentru a sublima etherul acestei tastaturi!

Ploaia incepu sa cante la Mandolina un monitor triunghic, dar cercurile de apostroafe s-au umplut de stejari si de lebede. Nu as fi crezut ca Pepsi merge atat de repede pe bicicleta, pana cand s-a oprit ploaia dintre cotetele porcilor. Jale, jale ne umple paharele de castron, irelevant mananca guvizii in acest teleportor frantuzesc!

Insa ariciul nu s-a lasat; berea nu s-a ingropat in abisul tacerii! In Art Cafe am plonjat cu strutii, pana cand gletul s-a uscat in pod. Frigiderele danseaza pe pereti, insa noi suntem multumiti! Pentru ca stim ca este ultima noastra sansa de a pedala la umbrela viitorului.

Entropia s-a facut tot mai verde, deoarece s-a departat de o entitate spirituala Roz din jurul grajdului nostru. Lacrimile crapa cartoanele electronice din anusul universului, insa speranta nu este pierduta… pentru ca unitatea de masura a paparadei este Venusul.

Holy shitting penguinz, y’all!

Azi am inceput sa reascult Lacuna Coil, gratie melodiei noi pe care o au pe myspace. Si probabil si din cauza la To Myself I Turned, care imi pare foarte interesanta de invatat pe pian. Cred ca au trecut cativa ani de cand am dat clic ultima data pe aceasta trupa in winamp, what does this mean? What can we add to the confusion?

This is the song, it’s a really nice one:

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=Z9c1kzSVWdk&hl=en&fs=1]

Stiu bine ca diverse genuri muzicale mi se potrivesc in functie de starea de spirit. Dar nu imi dau seama, in ce stare as putea fi sa ascult Lacuna Coil? Parca nu ma duce nicaieri, parca nu vad nimic, parca ma cufund in acea stare in care spun ca: “…”.

Nu. Nu ma intrebati de ce am aliniat textul la dreapta. E mai TRV, mai KVLT si pinguinii vor fi multumiti. 

Exista multe momente in viata oamenilor in care se intreaba: WTF? Where is everything going?

Looks like only time will tell. Until then, farewell.

Sympathy for the void. Where is the blogospheric measure of entropy? Do you feel the tickling of the red colors of misanthropy? Do you think the colors of the eternal sorrow have all shrinked to fit one gap we could not stand up for?

Asa, gata cu aberatul pe ziua de azi. Momentan ma intorc sa tai picioarele la caini, si sa crãp menta. May the black penguin of Doom stand up for our cause and grant us eternal victory.